Invitat: Felicia Hrihorișan - sociolog

Copilul din noi nu moare niciodată!

Ne naștem guvernați de instinct. Mâncam când ne e foame, dormim când ne e somn, plângem ...ori de cate ori  nu ne convine ceva. Creștem sub dominația principiului plăcerii. Ne place facem, nu ne place, refuzăm.

Doar că viața (sau părinții) ne învață încă din primii ani ai existentei noastre pe Pământ că nu putem trăi la nesfârșit ghidându-ne după plăcere. Că trebuie va deveni în scurt timp un leit-motiv al întregii noastre vieți. Că dacă nu facem ceea ce trebuie vom suferi consecințe...și ne convingem de asta.

Încet și sigur, copilul din noi este pus la colț. Aici se mai joacă o vreme, cu fața la perete și fără mare perspectivă...e vremea când s-ar urca pe pereți, că asta e tot ce i-a mai rămas de făcut și i se spune că hormonii sunt de vină, că ar trebui să se poarte ca un adolescent responsabil sau, și mai bine, ca un adult în toată firea. Nu poate greși, că n-are voie (câte vieți o mai fi trăit înainte?!). Are voie să facă din ce în ce mai mult, doar să fie din categoria acelor trebuie indispensabili, precum aerul și apa.

Este firesc ca, în timp, principiul realității să completeze și să subordoneze treptat principiul plăcerii. Nefiresc, însă, e sa ajungi adultul sufocat de responsabilități, care uită să se joace, care uită de aproape toate lucrurile care-i făceau cândva plăcere, care nu mai are timp să descopere lucruri noi.

Sigur, e important să cumperi cea mai bună hrană, ecologică, dacă se poate, dar dacă o vei mânca singur... cum va fi? Te vei bucura de toate acele gusturi minunate? Sau ai prefera o pâine goală... în compania unor prieteni dragi?

Copilul din tine pare mort. Cu cat semeni mai mult cu adultul din mintea părinților tăi (cu familie, copii-maxim 2, serviciu bun, cu frigiderul plin cu mâncare gătită cu trudă, cu casa impecabil de curată și lista poate continua la infinit), cu atât constați că tu - cel cu vise și speranțe, tu - cel ce știai să râzi din orice, tu - care te bucurai de primii ghiocei, de prima zăpadă, de orice rază de soare și de toate bălțile pline de noroi, de mulțimea de prieteni din fața blocului, de toate jocurile simple...nu mai exiști. Și poate, doar poate, te trezești într-o zi din asfințitul vieții că vrei să-ți iei revanșa...că a mai rămas atât de puțin timp pentru toate lucrurile pe care vroiai să le faci. Te apuci de treabă și faci doar ce iți place... E clar, se cheamă că ai dat în mintea copiilor.

Despre cum să ții treaz copilul din tine și la ce-ți folosește asta, despre cum egoul tău poate sta în fața egoului meu fără să doară, despre distanța de la Ego la Eco și cât de important e să fii tu însuți în armonie cu Natura, vom vorbi marți seara, 21 aprilie, ora 18.

Sunt Felicia Hrihorisan, sociolog pasionată de oameni și de ecologie. Vin la aceasta întâlnire cu bucuria că îmi veți fi alături într-o seară magică în care voi rememora, împreună cu voi, întâmplări și fapte, dar mai ales întâlniri cu oameni minunați, care mă fac să cred că drumul pe care merg este cel bun.

Cu încrederea că și tu, oricine ai fi, iți poți găsi drumul spre copilul din tine, iți dau întâlnire la data stabilită

Data: 21 Aprilie 2015, ora 18.00-20.30

Locația: Casa de Cultură a Sindicatelor (Centrul Cultural "G.M. Zamfirescu"), Sala Mică, Et. 1

La sfârşitul întâlnirii, participanţii sunt invitaţi să lase o DONAŢIE. Donația minimă recomandată este de 20 lei, pentru acoperirea costurilor de organizare. Însă, nu lăsa banii să te împiedice să vii la aceste seri. Setează-ți intenția și toate se vor aranja pentru tine. 

 

Înscrieri, aici: